Guvernul României se pregătește să amâne închiderea mai multor grupuri energetice pe cărbune, programată pentru 31 august, în contextul situației tot mai dificile din sistemul energetic și al riscurilor pentru iarna următoare. Decizia ar putea costa România sute de milioane de euro din fondurile PNRR, însă autoritățile speră că penalizarea impusă de Comisia Europeană va fi mult mai mică decât suma totală aferentă jalonului de decarbonare.
Ministerul Energiei urmează să informeze Comisia Europeană că România nu va închide, la termenul stabilit prin PNRR, toate capacitățile pe cărbune asumate în cadrul jalonului 119 A. Motivul invocat este situația dificilă a sistemului energetic național și lipsa unor capacități suficiente pentru ca România să traverseze în siguranță următorul sezon rece.
Potrivit unor surse apropiate situației, la 31 august nu vor fi închise un grup energetic de 330 MW de la Turceni și cele două grupuri pe cărbune de la Craiova, cu o putere instalată totală de circa 300 MW. Cifrele reprezintă puterea instalată, în timp ce puterea efectiv disponibilă este mai redusă.
În schimb, CET Govora, cu o putere instalată de aproximativ 100 MW, ar urma să fie închisă, întrucât în cazul acestei centrale există alternative pentru asigurarea necesarului de energie.
Deocamdată nu este clar pentru cât timp va solicita România amânarea închiderii grupurilor pe cărbune.
România rămâne cu tot mai puține capacități pe cărbune
Decizia vine după ce, în luna martie, grupul 4 al termocentralei Turceni, cu o putere de 285 MW, a fost închis definitiv, după ce Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a ridicat licența de exploatare la solicitarea Complexului Energetic Oltenia.
Astfel, la Turceni mai funcționează în prezent un singur grup energetic. Centrala a avut în trecut opt grupuri.
La Rovinari, cealaltă mare centrală pe cărbune a Complexului Energetic Oltenia care mai este operațională, funcționează trei grupuri energetice de câte 330 MW.
În schimb, centrala de la Ișalnița a fost închisă complet, iar centrala de la Craiova are licența redusă la 130 MW și se află în insolvență.
Reducerea accelerată a capacităților pe cărbune pune însă presiune pe sistemul energetic național, în special într-un context în care noile centrale care ar trebui să le înlocuiască nu sunt încă disponibile la capacitatea prognozată.
Studiul Transelectrica: sistemul poate deveni vulnerabil în iarna următoare
Problemele nu sunt noi. Anul trecut, Transelectrica a solicitat un studiu de adecvanță privind scenariile de funcționare ale Sistemului Energetic Național (SEN). Documentul a fost transmis și la Bruxelles, inclusiv pentru a justifica necesitatea păstrării temporare a unor grupuri pe cărbune.
Concluziile sunt îngrijorătoare.
În scenariul de bază analizat, în care în anul următor sunt închise aproape toate marile grupuri pe cărbune, centrala de la Mintia nu este încă disponibilă, iar un reactor de la Cernavodă este oprit pentru lucrări de retubare. În aceste condiții, **sistemul energetic românesc nu mai poate funcționa în condiții de siguranță în majoritatea scenariilor de risc previzibile**, potrivit studiului.
Între timp, perspectivele pentru noile capacități de producție nu sunt neapărat mai bune.
Există semnale că centrala de la Mintia nu va putea funcționa în această iarnă la capacitatea prognozată de 1.000 MW, din cei 1.700 MW prevăzuți în proiect.
La rândul său, centrala de la Iernut, cu o putere de 430 MW, este așteptată să funcționeze doar în regim de teste.
Alte proiecte de centrale pe gaze, inclusiv cele dezvoltate de Elcen sau viitoarele capacități ale Complexului Energetic Oltenia în parteneriat cu Tinmar și Alro, au termene de realizare mai îndepărtate. Unele dintre aceste proiecte sunt, de asemenea, expuse riscului de a nu mai fi finalizate.
Seceta complică și mai mult situația sistemului energetic
La vulnerabilitatea sistemului se adaugă situația hidroenergetică. Seceta și debitele reduse ale râurilor, precum și debitul scăzut al Dunării, afectează producția hidro.
În același timp, centrala nucleară de la Cernavodă funcționează în prezent cu un singur reactor, iar acesta poate fi oprit în cazul în care debitul Dunării nu crește suficient.
Situația are implicații și pentru lunile de iarnă. Energia hidro este utilizată în prezent pentru acoperirea vârfurilor de consum, ceea ce înseamnă că România ar putea intra în sezonul rece cu rezervele din lacurile de acumulare semnificativ mai mici decât în anii anteriori.
Pe fondul acestor probleme, România a transmis deja Comisiei Europene și statelor membre o **alertă timpurie privind situația dificilă din sectorul energetic.
Cât ar putea pierde România din PNRR
Amânarea închiderii centralelor pe cărbune are însă un cost financiar.
Jalonul de decarbonare din PNRR este asociat unei alocări de 771 de milioane de euro din componenta de grant. În scenariul cel mai dur, România ar putea pierde întreaga sumă.
Guvernul speră însă că Bruxelles-ul va ține cont de progresul realizat până acum în cadrul reformei și că penalizarea va fi calculată proporțional cu gradul de îndeplinire a jalonului.
Potrivit unui document analizat de noi, Comisia Europeană ar fi transmis că intenționează să analizeze progresul României prin raportare la întregul set de jaloane aferente măsurii de reformă.
În această variantă, dintr-un total de 3.780 MW care trebuiau închiși, România ar fi realizat 3.170 MW. Asta ar însemna un grad de îndeplinire de aproximativ 83%, iar penalizarea ar fi de circa 17% din cele 771 de milioane de euro, adică aproximativ 124,4 milioane de euro.
Prin urmare, diferența dintre scenariul în care România pierde întregul grant și cel în care penalizarea este proporțională este de ordinul sutelor de milioane de euro.
Noua lege privind centralele pe cărbune poate aduce o problemă și mai mare
Situația este complicată suplimentar de o nouă lege promovată de PSD și adoptată de Parlament, dar care, la momentul redactării, nu fusese încă promulgată de președintele Nicușor Dan.
Actul normativ prevede, în esență, că unitățile pe cărbune nu ar mai putea fi închise până când nu sunt puse în funcțiune capacități alternative de producție.
Măsura nu ar fi fost neapărat necesară pentru următoarea etapă a procesului de decarbonare. După închiderile programate acum, următoarele grupuri pe cărbune urmau să fie retrase din exploatare abia la finalul anului 2029, iar până atunci ar trebui să intre în funcțiune noi capacități pe gaze cu o putere cel puțin echivalentă.
Problema este că noua lege poate afecta angajamentele asumate deja de România prin acte normative adoptate anterior, în baza cărora anumite jaloane din PNRR au fost considerate îndeplinite.
Este vorba inclusiv despre celebrul jalon 114, deja evaluat și plătit. Dacă noua legislație va intra în vigoare în forma adoptată, caracterul ireversibil al unor ținte și jaloane deja îndeplinite ar putea fi pus sub semnul întrebării.
În acest scenariu, România s-ar putea confrunta cu o nouă pierdere de fonduri europene, de ordinul unui miliard de euro, separat de penalizarea aferentă amânării închiderii centralelor pe cărbune.
România trebuie să aleagă între securitatea energetică și banii din PNRR
Decizia de a păstra temporar unele grupuri pe cărbune arată astfel conflictul tot mai evident dintre două obiective: respectarea calendarului de decarbonare asumat prin PNRR și menținerea securității energetice a României.
În condițiile în care noile capacități de producție întârzie, producția hidro este afectată de secetă, Cernavodă funcționează cu un singur reactor, iar consumul poate crește semnificativ în sezonul rece, autoritățile consideră că retragerea simultană a unor noi grupuri pe cărbune ar putea crea riscuri pentru funcționarea SEN.
România va trebui acum să convingă Comisia Europeană că amânarea este necesară pentru securitatea energetică și să limiteze, pe cât posibil, impactul financiar asupra fondurilor europene.
Miza este dublă: energia necesară pentru iarna următoare și sute de milioane de euro din PNRR.
