Grupul energetic Rovinari 4, din cadrul Complexului Energetic Oltenia, va fi scos din rezervă și pus la dispoziția Sistemului Electroenergetic Național, în contextul pregătirilor pentru oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă. Decizia readuce în prim-plan rolul producției de energie pe cărbune din Gorj în asigurarea securității energetice a României.
Grupul Rovinari 4, repornit pentru siguranța sistemului energetic
Ministerul Energiei anunță că România a pregătit mai multe măsuri pentru compensarea energiei care nu va mai fi produsă de Unitatea 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.
Printre acestea se numără scoaterea din rezervă a grupului energetic Rovinari 4, aparținând Complexului Energetic Oltenia. Grupul va fi pus la dispoziția Sistemului Electroenergetic Național pentru a contribui la acoperirea necesarului de energie electrică.
Pentru Gorj, decizia este una importantă, deoarece readuce în funcțiune capacități de producție pe cărbune într-un moment în care sistemul energetic național se confruntă cu o situație dificilă.
Energia produsă la Rovinari, necesară în contextul debitului scăzut al Dunării
Unitatea 2 de la Cernavodă este pregătită pentru o posibilă oprire controlată din cauza debitului foarte scăzut al Dunării și a evoluției nivelului apei în zona de aspirație a pompelor de răcire.
Ministerul Energiei precizează că procedurile inițiate de centrala nuclearoelectrică sunt preventive și uzuale și nu indică existența unui incident la nivelul centralei.
Pierderea temporară a producției nucleare trebuie însă compensată prin alte surse de energie.
Una dintre soluțiile pregătite de autorități este tocmai utilizarea grupului de la Rovinari.
Cărbunele din Gorj revine în prim-plan
Decizia autorităților evidențiază încă o dată importanța capacităților energetice din Gorj pentru stabilitatea sistemului național.
În timp ce România își reduce treptat dependența de producția pe cărbune și are în plan retragerea unor capacități energetice pe lignit, situația actuală arată că aceste grupuri pot fi chemate în continuare să susțină sistemul atunci când alte surse de producție sunt afectate.
În cazul de față, producția nucleară de la Cernavodă este pusă sub presiune de condițiile hidrologice de pe Dunăre, iar producția hidro este, la rândul ei, limitată de disponibilitatea resursei de apă.
România va apela și la importuri de energie
Pe lângă grupul de la Rovinari, necesarul de energie va fi acoperit prin importuri din sistemele energetice regionale și europene și prin utilizarea suplimentară a capacităților Hidroelectrica.
Producția hidro va fi majorată în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile.
Dispecerul Energetic Național monitorizează permanent producția, consumul, rezervele disponibile și schimburile transfrontaliere, urmând ca măsurile să fie activate gradual, în funcție de evoluția sistemului.
Ce se întâmplă cu marii consumatori din Gorj
În cazul în care măsurile pregătite de autorități nu vor fi suficiente, poate fi aplicată limitarea în tranșe a consumului pentru anumiți mari consumatori industriali.
Această măsură ar putea fi luată în intervalul 19:00-23:00, atunci când consumul de energie ajunge la niveluri ridicate.
Ministerul Energiei precizează însă că limitarea consumului este ultima măsură din ordinea de prioritate și ar putea fi aplicată doar dacă evoluția Sistemului Electroenergetic Național o va impune. Consumatorii casnici nu sunt vizați de acest mecanism.
Apel la reducerea consumului de energie seara
Ministerul Energiei recomandă populației, instituțiilor publice și operatorilor economici să consume responsabil energia electrică, în special în intervalul 19:00-23:00.
Reducerea voluntară a consumului în orele de vârf poate contribui la diminuarea presiunii asupra sistemului și la evitarea unor măsuri mai restrictive.
Pentru Gorj, repornirea grupului Rovinari 4 reprezintă o nouă dovadă că producția de energie pe cărbune rămâne, în anumite momente critice, o resursă de rezervă pentru sistemul energetic național.
Decizia vine într-un context în care viitorul grupurilor pe cărbune din Oltenia este în continuare legat de procesul de restructurare și de tranziția energetică asumată de România.
