Cristian Bușoi, președinte al Comisiei pentru Industrie și Energie din Parlamentul European, consider că reducerea cu 60% a emisiilor de carbon până în 2030 este exagerat optimistă, iar exagerările și țintele intermediare nerealiste pun în pericol nu doar funcționarea optimă a unor ramuri din economia europeană, ci chiar obiectivul final de a transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic. Potrivit acestuia, ținta de 55% ar fi creat mai puțină presiune pe economiile europene, ar fi reprezentat un pericol mai mic în a pierde locurile de muncă și a pierde competitivitatea Uniunii în competiția globală cu țări care nu și-au propus obiective atât de ambițioase.
„În calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie și Energie din Parlamentul European, cred că obiectivul Comisiei Europene, care este susținut de România și justificat printr-un studiu de impact – care ne-a arătat o radiografie exactă a economiilor de pe teritoriul Uniunii și posibilitățile existente – de a merge către o țintă realistă: reducerea emisiilor cu 55% ar fi fost mult mai fezabil. Este vital ca UE și România să respecte obiectivele pe care ni le-am asumat prin Pactul Verde European – Green Deal. Este imperios necesar să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, să transformăm sectorul economic și sectorul energetic al Uniunii, dar trebuie să ne asumăm obiective realiste, fezabile. Nu trebuie să uităm că este un proces de durată, care necesită investiții mari pentru adaptarea economiilor statelor membre la aceste cerințe” a afirmat Bușoi, citat de Hotnews.ro.
În noul context…
… crește presiunea pe Complexul Energetic Oltenia care, oricum, era presat de Green Deal-ul European, așa că e foarte posibil ca anumite termene din Planul de Restructurare și Decarbonare 2020-2025 să fie devansate sau și mai grav, acestea să nu poată fi respectate.
Planul include, printre altele, construcția a unor grupuri de producție pe gaze, de câte 400 MW, la sucursalele Ișalnița și Turceni, construirea a patru parcuri fotovoltaice, precum și reabilitatea, modernizarea și retehnologizarea microhidrocentralei de la Turceni.
Iată cum s-a votat, nominal!
În plenul Parlamentului European, 14 europarlamentari români au votat ”pentru” şi 15 ”împotrivă”, în timp ce trei s-au abținut, iar unu a absentat.
Au votat pentru 60%:
Grupul Renew: Clotilde Armand, Vlad-Marius Botoș, Dacian Cioloș, Cristian Ghinea, Dragoş Pîslaru, Ramona Strugariu, Dragoș Tudorache, Nicolae Ștefănuță;
Grupul SD – Carmen Avram, Tudor Ciuhodaru, Corina Crețu, Victor Negrescu, Dan Nica, Rovana Plumb
Au votat împotrivă:
Grupul EPP: Traian Băsescu, Mircea-Gheorghe Hava, Daniel Buda, Cristian-Silviu Bușoi, Gheorghe Falcă, Marian-Jean Marinescu, Dan-Ștefan Motreanu, Siegfried Mureșan, Eugen Tomac, Iuliu Winkler, Lorant-Gyorgy Vincze, Terhes, Gheorghe-Vlad Nistor, Rareș Bogdan, Vasile Blaga
Abțineri:
Mihai Tudose, Adrian-Dragoș Benea, Maria Grapini
Absent – Claudiu Manda
Tag-urifeaturedOriginal Article
