România continuă să plătească scump pentru una dintre cele mai mari vulnerabilități ale sistemului său energetic: lipsa capacităților de stocare. În fiecare zi, energia produsă ieftin din surse regenerabile pleacă peste graniță, iar seara se întoarce în țară la prețuri de până la zece ori mai mari. În acest timp, Bulgaria a devenit unul dintre liderii europeni în stocarea energiei și profită din plin de diferențele de preț de pe piața regională.
Bulgaria își construiește statutul de „baterie a Balcanilor”
După ce și-a stabilizat economia și a făcut pași importanți spre integrarea europeană, Bulgaria și-a propus un nou obiectiv strategic: să devină principalul centru regional de stocare a energiei, notează Observator News.
Potrivit specialiștilor din domeniu, în urmă cu doar doi ani, Bulgaria avea o capacitate redusă de stocare în baterii, similară cu cea a României. Însă investițiile accelerate au schimbat complet situația. În prezent, vecinii de la sud au instalat peste 3.800 MW capacitate de stocare și pot acumula aproximativ 12.000 MWh de energie electrică, performanță care i-a propulsat în topul european.
Energia ieftină produsă în România și Grecia este importată în timpul zilei, când prețurile sunt foarte scăzute, stocată în baterii și revândută în orele de consum maxim, atunci când energia devine mult mai scumpă.
România vinde ieftin și cumpără scump
Datele pieței energetice arată diferențe uriașe de preț între exporturile și importurile României.
Pe 4 iunie, România a exportat energie la un preț mediu de aproximativ 16 euro/MWh, iar câteva ore mai târziu a reimportat-o la peste 125 euro/MWh. În paralel, din cauza deficitului de producție și a lipsei de stocare, sistemul energetic românesc a fost nevoit să importe suplimentar mii de megawați la aceleași prețuri ridicate.
Specialiștii avertizează că acest fenomen nu este unul izolat, ci se repetă aproape zilnic în perioadele cu producție ridicată din surse regenerabile.
Miliarde de euro investite fără o strategie clară
Experții din sectorul energetic susțin că România a beneficiat de fonduri europene consistente pentru dezvoltarea sistemului energetic, însă investițiile au fost orientate în principal către producția de energie verde și mai puțin către infrastructura de stocare.
Astfel, în zilele însorite sau cu vânt puternic, centralele fotovoltaice și eoliene produc mai multă energie decât poate consuma sistemul. Fără baterii sau alte soluții de stocare, surplusul este exportat la prețuri foarte mici.
„Ai două posibilități: ori pierzi energia, ori o stochezi”, explică specialiștii din industrie. În prezent, România este obligată să aleagă frecvent prima variantă.
Cum au procedat bulgarii
Diferența majoră dintre cele două țări a fost strategia de finanțare.
În timp ce România a concentrat investițiile pe dezvoltarea capacităților de producție, Bulgaria a inclus încă de la început programe dedicate stocării energiei. Deși costurile inițiale au fost ridicate, rezultatele sunt vizibile astăzi.
Capacitatea de stocare a Bulgariei a crescut cu peste 1.100% într-un singur an, iar autoritățile de la Sofia pregătesc noi investiții care vor adăuga aproximativ 7.000 MW până la finalul anului.
Efectele se văd deja în facturile consumatorilor și în competitivitatea economiei. În ultimele săptămâni, prețurile energiei în Bulgaria au fost constant mai mici decât cele din România, inclusiv în intervalele de seară, când cererea este ridicată.
România încearcă să recupereze decalajul
Autoritățile române au început, în ultimii ani, să aloce fonduri pentru dezvoltarea sistemelor de stocare. Potrivit estimărilor oficiale, până la sfârșitul anului ar putea fi instalați aproximativ 1.500 MW în proiecte dedicate bateriilor, iar în următorii ani capacitatea totală ar putea ajunge la 4.000 MW.
Totuși, specialiștii spun că bateriile reprezintă doar o parte a soluției. Proiecte strategice precum hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești, considerată de mulți experți „cea mai mare baterie naturală a României”, rămân blocate de zeci de ani.
