O asistentă medicală din județul Gorj, Florentina Uță, a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru implicarea într-un caz de falsificare a adeverințelor de vaccinare anti-Covid-19. Potrivit autorităților, aceasta a primit sume cuprinse între 200 și 1.500 de lei de la persoane care doreau să obțină certificatul verde fără a se vaccina, folosind un sistem bine pus la punct pentru a introduce date false în evidențele oficiale.
Scandalul a fost declanșat în toamna anului 2021, când procurorii au efectuat percheziții la cabinetul medical din Ionești și la locuința asistentei. În urma anchetei, s-a descoperit că femeia a fost prinsă în flagrant în timp ce „vaccina” anchetatori sub acoperire.
Metodele folosite de asistentă
Conform anchetatorilor, Florentina Uță utiliza două metode distincte pentru a falsifica vaccinările. Când medicul era prezent, aceasta simula vaccinarea prin aruncarea serului într-un tampon de vată și ulterior introducea date false în sistemul informatic. În alte cazuri, când nu exista medicul în cabinet, asistenta nu mai simula vaccinarea, ci introducea direct informațiile false și elibera adeverințele.
Unul dintre cazurile semnificative investigat a fost cel al unui investigator sub acoperire care a plătit 1.500 de lei pentru o „vaccinare” administrată unei persoane care nu se afla la fața locului, indicând astfel un tarif ridicat pentru astfel de fraude.
Decizia instanței este una dintre cele mai severe aplicate în România pentru astfel de fapte, autoritățile dorind să transmită un mesaj ferm în privința combaterii fraudelor legate de pandemia de Covid-19.
Sentința Judecătorească
Tribunalul Gorj a condamnat-o pe Florentina Uță la 6 ani de închisoare pentru luare de mită și 3 ani pentru fals informatic, aplicându-i o pedeapsă totală de 7 ani de închisoare, cu executare. De asemenea, instanța a dispus interdicția de a profesa ca asistentă medicală timp de 5 ani după finalizarea pedepsei. În plus, instanța a confiscat suma de 34.350 lei, provenită din mită.
Această sentință subliniază gravitatea infracțiunilor legate de falsificarea documentelor oficiale, într-un context sensibil precum cel al pandemiei de Covid-19, și reprezintă un semnal puternic în lupta împotriva fraudelor în domeniul sanitar.
