În 1465 Bucureştiul a fost atestat documentar ca reşedinţă domnească a voievodului muntean Radu cel Frumos (1462 – 1478).
În 1802 în Țara Românească a avut loc un puternic cutremur de pământ, cel mai mare seism din România, consemnat de documente. Cutremurul s-a produs în Vrancea și se apreciază că a avut o magnitudine de 7,7-7,9 grade. Bucureștiul a fost grav afectat, aici prăbușindu-se Turnul Radu Vodă, Hanul Șerban Vodă, o parte din Turnul Colței și multe alte construcții. (14/26).
În 1916 a avut loc lupta de la podul Jiului (1916) – parte din Participarea României la Primul Război Mondial.
Lupta de la podul Jiului
Lupta de la podul Jiului a fost o acțiune militară de nivel tactic, ea a avut ca rezultat stoparea înaintării forțelor Puterilor Centrale, fiind angajate forțe române din Divizia 11 Infanterie și cetățeni ai orașului Târgu.
În ziua de 14/27 octombrie 1916, Târgu-Jiul a înscris o pagină glorioasă în istoria României cu prilejul bătăliei de la podul de peste Jiu, când trupele române, animate de rezistenţa opusă de populaţia oraşului, au respins o puternică ofensivă germană. „A fost unul dintre cele mai mari şi înălţătoare tablouri ale neamului: copii între moşnegi ,luptând alături pentru ţară… amestecaţi cu câţiva ţărani şi civili, iar lângă ei, imediat în spatele lor, mai multe femei venite şi ele să ajute, pansând pe răniţi, cărând muniţiuni soldaţilor până pe linia de luptă sau încurajând pe luptători. Şi toţi aceştia erau veniţi aici cu voia lor, neîmpinşi de nimeni, nemânaţi de nimeni decât de dragostea de ţară şi de iubirea de neam”, a scria generalul C. Găvănescu, în cartea document „Războiul nostru pentru întregirea neamului”, apărută la Iaşi în anul 1918.
Relatările despre lupta de la Podul Jiului sunt numeroase si subiective, însă evidentă în fiecare mărturisire rămâne însă rezistenţa opusă timp de câteva ore, în faţa inamicului, de populaţia oraşului Târgu Jiu: civili, cercetaşi, sergenţi de stradă şi câţiva activi.
Eroismul locuitorilor oraşului Târgu Jiu a fost providenţial, ziarul „Times” nota în acele zile despre eroismul românilor, în speţă al târgujienilor: „s-a opus o rezistenţă disperată într-o poziţie căreia germanii i-au dat numele Târgu Jiului şi au luptat timp de trei zile vitejeşte contra celor mai bune trupe germane”.
Lupta de la Podul Jiului va rămâne întipărită în sufletele românilor şi gorjenilor de pretutindeni. 17 ani mai târziu, la data de 7 octombrie 1933, regele Carol al II-lea vizita oraşul Târgu Jiu. Cu acest prilej, regele a decorat oraşul cu „Virtutea Militară de Război”, ca un omagiu adus eroismului cu care „populaţia sa în ziua de 14 octombrie 1916, a respins, la Podul Jiului, atacul trupelor germane, îndreptate contra oraşului”.
Sursa aici
