Seceta severă care afectează mai multe regiuni din România a dus râul Jiu la niveluri istorice. La stația hidrometrică Filiași, unde măsurătorile sunt realizate din anul 1922, nivelul apei a coborât la -18 centimetri, cea mai mică valoare înregistrată în istoricul stației. Debitul râului a ajuns la doar 5,51 metri cubi pe secundă.
O situație similară a fost înregistrată și la Răcari, unde stația hidrometrică funcționează din 1976. Și aici măsurătorile au indicat un nivel minim istoric, în contextul deficitului sever de apă.
Jiul, aproape de nerecunoscut în unele zone
Efectele secetei sunt vizibile de-a lungul râului. În anumite sectoare, apa s-a retras atât de mult încât porțiuni importante din albie sunt acoperite de nisip și vegetație.
Localnicii spun că nu își amintesc să fi văzut Jiul într-o asemenea situație.
„E foarte secat, nu e Jiu. Chiar au venit niște oameni și au luat nisip de pe fund. În halul ăsta, nu a fost niciodată”, a povestit unul dintre localnici pentru Digi24.
Un alt locuitor din zonă a rememorat perioada în care nivelul apei era mult mai ridicat: „Acum 15-20 de ani, în toată zona asta de aici era apă, era apă până în mal și se vede diferența”.
Situația este vizibilă și în zona Podari, unde retragerea apei scoate la iveală suprafețe importante din albia Jiului.
Minime istorice la Filiași și Răcari
Potrivit măsurătorilor realizate de hidrologii Administrației Bazinale de Apă Jiu în data de 19 august, Jiul a atins valori minime istorice raportate la istoricul stațiilor hidrometrice.
La Filiași, nivelul la miră a ajuns la -18 centimetri, iar debitul măsurat a fost de 5,51 metri cubi pe secundă. La Răcari, nivelul la miră a fost de 136 de centimetri, cu un debit de 7,03 metri cubi pe secundă.
„Măsurătorile efectuate de către hidrologii Administrației Bazinale de Apă Jiu în data de 19 august au confirmat atingerea unor niveluri minime istorice raportate la istoricul stațiilor hidrometrice”, a transmis Camelia Barbut, purtătorul de cuvânt al Direcției Apelor Române Jiu.
40 de secțiuni de monitorizare au debite sub nivelul necesar
Problemele provocate de secetă nu se limitează la bazinul hidrografic al Jiului. Potrivit reprezentanților Apelor Române, deficitul hidrologic afectează mai multe regiuni din țară.
Din cele 130 de secțiuni de monitorizare, 40 au înregistrat debite sub minimul necesar. Cea mai afectată zonă este, în prezent, spațiul hidrografic Prut-Bârlad, din regiunea Moldovei, unde au fost raportate probleme la nouă secțiuni.
Situația este dificilă și în bazinul Crișurilor, unde alte patru secțiuni sunt afectate de debitele scăzute.
„Vorbim despre un deficit hidrologic, respectiv sunt 40 de secțiuni din cele 130 de secțiuni de monitorizare care au înregistrat debite sub minimul necesar. Cea mai afectată, cu siguranță, este zona Moldovei, respectiv spațiul hidrografic Prut-Bârlad, unde avem 9 secțiuni. De asemenea, Crișurile, 4 secțiuni și alte spații hidrografice”, a declarat Ana Maria Agiu, purtătorul de cuvânt al Apelor Române.
Și Dunărea are un debit mult sub media lunii august
Seceta hidrologică se reflectă și în situația Dunării. Debitul fluviului la intrarea în România, la Baziaș, a coborât până la 1.300 de metri cubi pe secundă, nivel considerat minim istoric.
Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), pentru intervalul 22-29 august 2026, indică o ușoară creștere a debitului Dunării la intrarea în țară. Acesta ar urma să ajungă, spre sfârșitul perioadei, la aproximativ 1.550 de metri cubi pe secundă.
Chiar și această valoare ar rămâne însă mult sub media multianuală pentru luna august, de aproximativ 3.900 de metri cubi pe secundă.
Nivelurile record înregistrate pe Jiu și debitele foarte scăzute din mai multe bazine hidrografice indică amploarea deficitului de apă din această perioadă. Evoluția situației depinde în principal de cantitatea de precipitații din următoarele săptămâni și de aportul de apă în principalele râuri ale țării.
