Concert al Orchestrei de Cameră „Lyra Gorjului”

0
13

La conducerea orchestrei de cameră revine dirijorul Florin Berculescu, care vă invită să descoperiți farmecul tipic rococoului în Concertul pentru violoncel în Si b Major, G 482 de Luigi Boccherini.
Seara vă propune și întâlnirea cu o partitură semnată de Joseph Haydn – Simfonia nr.22 în Mi b Major, scrisă în timpul când Haydn era vice Kapellmeister la curtea prințului Nicolaus Esterhazy.
Alături de Orchestra de Cameră ”Lyra Gorjului” va evolua violonistul Ilie Cealîcu, profesor de vioară în cadrul Liceului de Arte ”Constantin Brăiloiu” din Târgu Jiu.
Evenimentul este organizat de Școala Populară de Arte ”Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, cu sprijinul Consiliul Județean Gorj și al Teatrului Dramatic ”Elvira Godeanu” din Târgu Jiu.
Prețul unui bilet este de 15 lei, iar pentru elevi, studenți pensionari este de 7 lei. Biletele pot fi achizitionate de la casieria din foaierul teatrului, inainte de intrarea la spectacol.
Vă aşteptăm cu tot dragul şi cu o muzică senzaţională!

Joseph Haydn ( 31 martie 1732 – 31 mai 1809, Viena) a fost un compozitor austriac. Alături de Wolfgang Amadeus Mozart și Ludwig van Beethoven face parte din rândul marilor personalități muzicale ale epocii clasice vieneze. A fost unul din cei mai influenți maeștri ai tradiției muzicale din Europa apuseană.
Importanţa lui Haydn în istoria muzicii constă, mai ales, în dezvoltarea simfoniei şi cvartetului de coarde, precum şi în perfecţionarea formei de sonată. În perioada 1774 – 1783, după ce compusese deja peste 50 de simfonii, perfecţionează acest gen în forma care se va numi „simfonia clasică vieneză”. La cvartetele sale de coarde a lucrat timp de peste 30 de ani, deşi această formă muzicală nu făcea parte din îndatoririle sale. În 1782 apar cele şase cvartete op. 33 (Hob. III:37-42), care reprezintă un punct culminant al genului şi care vor influenţa în mod covârşitor creaţiile lui Mozart şi Beethoven. În ambele genuri Haydn a introdus menuetul ca mişcare de sine stătătoare.
Deşi recunoscut încă din timpul vieţii drept unul din marii compozitori ai epocii, renumele său a scăzut pe parcursul secolului al XIX-lea, pe măsura creşterii preţuirii creaţiilor lui Ludwig van Beethoven sau Richard Wagner. Denumit adesea „Tata Haydn” (Papa Haydn) în cercuri ale adepţilor muzicii romantice, se sublinia prin aceasta – mai ales în spaţiul de limbă germană -desuetudinea şi, în parte, naivitatea muzicii sale, în timp ce în Anglia, după prezenţa sa concertistică la Londra, preţuirea lui a rămas în permanenţă neştirbită. Abia în cursul secolului al XX-lea renumele lui Joseph Haydn a reînceput să crească, fiind recunoscut la adevărata sa valoare.

Născut în oraşul toscan Lucca, pe 19 februarie 1743, Luigi Boccherini a fost încurajat să meargă pe drumul muzicii de către tatăl său, contrabasist şi violoncelist la rândul său. Încă din timpul adolescenţei a susţinut concerte publice, ca violoncelist, iar în anii maturităţii a colindat Europa, în turnee alături de violonistul Filipp Manfredi şi de alţi muzicieni împreună cu care îşi cânta propriile triouri şi cvartete. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii în Spania şi s-a stins din viaţă pe 28 mai 1805 la Madrid, unde a fost înmormântat la Bazilica Pontificală Sf. Mihai, peste ani Benito Mussolini fiind cel care a făcut demersurile necesare pentru repatrierea corpului neînsufleţit în ţara sa natală. Luigi Boccherini se odihneşte acum, pentru eternitate, în Biserica din oraşul în care s-a născut – Lucca.
Muzica lui Luigi Boccherini poate fi uşor asociată cu zona meridională din care a provenit compozitorul: plăcută, melodioasă, accesibilă. Contemporan cu Joseph Haydn şi având multe puncte comune cu acesta, Boccherini ne-a lăsat o creaţie importantă ca dimensiuni, în care predomină lucrările camerale, dar care cuprinde şi simfonii, şi concerte. Violoncelul, pe care îl stăpânea cu puterea interpretului virtuoz, şi chitara, ca purtătoare a specificităţii ţării sale de adopţie, Spania, sunt cele două instrumente emblematice pentru creaţia acestui compozitor clasic, reprezentant totodată al stilului galant, alături de Johann Christian Bach, Giovanni Paisiello sau Georg Philipp Telemann, printre alţii.




Sursa aici

Noul sistem de abonare prin email

Introdu adresa de email pentru a te abona la acesta pagina și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.