Guvernul României va solicita Comisiei Europene o amânare de până la trei ani pentru închiderea termocentralelor pe lignit și a carierelor miniere ale Complexului Energetic Oltenia (CEO), conform unui document analizat de Profit.ro. Această cerere vine în contextul în care planul de restructurare convenit cu Bruxelles-ul prevede închiderea acestor capacități până în 2026, în cadrul procesului de decarbonare a sectorului energetic național.
Impactul și motivele cererii
Conform planului actual, România ar trebui să închidă până în 2026 unități de producție de energie pe bază de lignit cu o capacitate instalată totală de 2.085 MW. Însă investițiile CEO în alternative, precum centralele pe gaze naturale (1.325 MW) și parcurile fotovoltaice (690 MW), înregistrează întârzieri semnificative. Grupurile pe gaze ar putea fi operaționale abia în 2028, iar parcurile solare între 2026 și 2028, potrivit estimărilor recente.
Pentru a depăși aceste întârzieri, CEO intenționează să modifice și să prelungească planul de restructurare. Statul român va solicita Comisiei Europene aprobarea unei decalări a termenelor până la sfârșitul lui 2028.
Legislație și securitate energetică
Legislația actuală limitează utilizarea termocentralelor pe lignit, acestea putând fi reactivare doar în situații de criză și fără a beneficia de compensații financiare. În acest context, Transelectrica lucrează la un studiu de adecvanță energetică pentru orizontul 2030, un document esențial pentru susținerea solicitării României la Bruxelles.
Guvernul invocă, de asemenea, principiul conform căruia grupurile pe cărbune nu pot fi închise fără a fi înlocuite cu alternative echivalente pentru producția de energie continuă. Mai mult, planurile prevăd constituirea unor rezerve strategice de capacitate pe bază de cărbune, ce pot fi utilizate în situații excepționale, cum ar fi crize energetice sau stări de urgență.
Această solicitare reflectă dificultățile în tranziția energetică a României, dar și preocupările legate de securitatea energetică națională. Decizia finală va depinde de aprobarea Comisiei Europene, care monitorizează atent respectarea angajamentelor de mediu și decarbonare.
