Un băiețel de la o școală de cartier este mutat de mama sa la o școală cu pretenții.
Pentru a fi admis, directorul vrea să ii pună câteva intrebări, să vadă dacă se incadrează in pretențiile școlii:
– Ia spune-mi băiețel, câte anotimpuri sunt?
– Sase!
– Ești sigur?
– Da, șase!
– Mai gândește-te puțin…
– Sase sunt…!
Directorul ii spune mamei:
– Doamnă, mai bine il intrebați dumneavoastră, pentru că eu nu o scot la capăt cu el!
– Ia spune, Mihăiță, câte anotimpuri sunt? il intreabă mama.
– Sase, pe cuvantul meu că sunt șase!
Directorul ii spune calm mamei:
– Doamnă, nu il putem accepta la aceasta școală, dacă nici măcar atâta lucru nu știe.
După ce ies din biroul directorului, mama îl intreabă:
– Cum, măi Mihaita, să fie sase anotimpuri? Cum să spui așa ceva?
– Mami…. eu mă dau bătut! In afară de alea ale lui Vivaldi, Haydn, Ceaikovski, Glazunov, Loussier si Piazzolla, eu chiar nu mai știu nici unul!
Sursa aici
