Florin Cîţu a vorbit despre deficitul bugetar subliniind faptul că am fi avut în august un deficit bugetar de 1,93% din PIB, mai mic decât anul trecut, când deficitul a fost de 2,1%.
România ar fi înregistrat un deficit bugetar de 1,93% din PIB în luna august, mai mic decât cel consemnat anul trecut, de 2,1%, dacă nu exista această criză de sănătate, a declarat miercuri, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.
Estimările noastre arată clar că am fi avut în august un deficit bugetar de 1,93% din PIB, mai mic decât anul trecut, când deficitul a fost de 2,1%. Deci, fără această criză de sănătate, am fi avut o performanţă a economiei liberale mult mai bună. Exact în direcţia pe care am spus-o şi mai bună decât estimam noi la începutul anului, a spus Florin Cîţu, într-o conferinţă de presă.
El a susţinut că, la nivel european, România s-a aflat printre statele cu cele mai mici creşteri ale deficitului în acest an faţă de cel aprobat iniţial.
Deficitul bugetar a urcat după primele opt luni ale anului la 54,77 miliarde de lei. Veniturile bugetului general consolidat au scăzut cu 1,4%, iar cheltuielile au crescut cu 13,3%
Creşterea deficitului bugetar în România faţă de cel aprobat presupune o majorare de 5 puncte procentuale. Este a treia cea mai mică creştere. Vedeţi că în tot restul Europei majoritatea ţărilor au o creştere a deficitului bugetar mult mai mare, a precizat Florin Cîţu.
”Sume în valoare de 31,17 mld lei (2,95% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale, investiţii şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19”, a mai declarat ministrul.
Deficitul bugetar după opt luni
Conform datelor prezentate de ministrul Finanţelor, după primele 8 luni, deficitul bugetar a ajuns la 5,18% din PIB, respectiv 54 de miliarde de lei, iar aproape 3% din acest deficit – 31,17 miliarde de lei – a rămas în economie prin facilităţi fiscale, investiţii, cheltuieli excepţionale adoptate pentru măsurile de combatere a crizei cauzate de pandemie.
Mai mult, evoluţia încasărilor din TVA în primele opt luni ale anului a fost influenţată negativ de creşterea rambursărilor de TVA cu 22,1%, cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei, de prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate şi de evoluţiile nefavorabile din sectoarele economice începând cu luna martie, spune ministrul de Finanţe, potrivit Agerpres.
