România se află într-un moment critic în relația cu Comisia Europeană, după ce Bruxelles-ul a transmis oficialilor de la București că nu este convins că țara noastră a închis cu adevărat capacitățile pe cărbune asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În centrul discuțiilor se află și grupurile operate de Complexul Energetic Oltenia (CE Oltenia), unul dintre cei mai mari producători de energie pe bază de lignit din România.
Potrivit corespondenței dintre Ministerul Energiei și Guvern, intrată în posesia e-nergia.ro, Comisia solicită clarificări suplimentare privind modul în care România a raportat închiderea unor grupuri energetice, în cadrul jalonului 119 din PNRR – „Dezafectarea capacității de producție pe bază de cărbune/lignit”.
Bruxelles-ul cere dovezi clare: „Închidere” înseamnă retragerea licenței și deconectare fizică
Oficialii europeni subliniază că, în accepțiunea Comisiei, închiderea unei capacități energetice presupune două elemente esențiale:
- retragerea definitivă a licenței de operare;
- deconectarea fizică a instalației de la rețea, confirmată de Transelectrica, operatorul de transport și sistem.
În schimb, România ar fi raportat, în anumite cazuri, doar reducerea capacității licențiate la 0 MW sau limitarea operațională a producției, fără o dezafectare structurală.
Comisia atrage atenția că simpla reducere a capacității în cadrul unei licențe încă valabile nu echivalează automat cu o închidere definitivă. Bruxelles-ul cere explicații clare privind:
– temeiul legal al reducerii permanente;
– caracterul ireversibil al măsurii;
– barierele juridice și tehnice care ar împiedica repornirea grupurilor;
– confirmarea deconectării fizice de la rețea.
CE Oltenia, vizată direct de solicitările Comisiei
În documente sunt menționate explicit grupuri de la CE Oltenia – Rovinari 4 și 5, Turceni 5 – dar și centrale precum Craiova 1 și 2 sau Paroșeni. Pentru acestea, România a raportat fie dezafectări, fie reduceri de capacitate (derating).
Comisia cere dovezi suplimentare că aceste capacități:
– au fost scoase definitiv din funcțiune;
– nu pot fi reautorizate ulterior;
– sunt permanent deconectate de la rețea.
În cazul CE Craiova, de exemplu, Bruxelles-ul remarcă faptul că ambele unități ar păstra o capacitate instalată de 150 MW, însă producția netă ar fi limitată prin licență la 130 MW – situație care sugerează o limitare operațională, nu o reducere permanentă a capacității instalate.
Pentru CE Oltenia, miza este majoră: compania se află deja într-un amplu proces de restructurare și decarbonizare, iar orice neclaritate privind închiderea grupurilor pe cărbune poate afecta atât planul de investiții, cât și stabilitatea financiară.
Risc major: 1 miliard de euro din PNRR
Jalonul 119 este parte din angajamentele asumate de România prin PNRR. Dacă va fi considerat neîndeplinit, țara noastră riscă să piardă aproximativ 1 miliard de euro din fondurile europene.
Comisia avertizează că orice abatere substanțială de la definiția dezafectării poate fi acceptată doar în cazuri excepționale și numai dacă contribuie la realizarea integrală a țintei, nu parțial.
De asemenea, Bruxelles-ul solicită confirmări că niciuna dintre capacitățile închise anterior prin jaloanele T113 și T115 nu a fost repornită sau reautorizată.
Context politic și negocieri în curs
La finalul anului trecut, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunța că România a obținut, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, o amânare a termenului pentru închiderea unor grupuri pe cărbune din Oltenia, programate inițial pentru finalul lui 2025.
Totodată, Guvernul a lucrat la o nouă ordonanță de urgență privind decarbonizarea sistemului energetic, în contextul presiunilor legate de securitatea energetică și tranziția verde.
CE Oltenia, între securitatea energetică și presiunea decarbonizării
Pentru CE Oltenia, situația este una delicată. Pe de o parte, compania asigură o parte importantă din producția de energie în perioadele de consum ridicat. Pe de altă parte, angajamentele europene impun eliminarea treptată a cărbunelui din mixul energetic.
Rămâne de văzut dacă autoritățile române vor reuși să convingă Comisia că închiderile raportate sunt definitive și ireversibile. În caz contrar, România nu doar că ar pierde un miliard de euro din PNRR, dar ar putea intra într-un nou conflict deschis cu Bruxelles-ul pe tema reformelor energetice.
