Apicultorii din Gorj au obținut o producție mai bună de miere în 2026, după doi ani dificili, însă se confruntă cu o problemă majoră: lipsa pieței de desfacere. Importurile de miere din afara Uniunii Europene, prețurile mai mici și sprijinul financiar neacordat continuă să afecteze sectorul apicol.
Aproximativ 900 de apicultori și 50.000 de familii de albine în Gorj
Anul 2026 a adus o îmbunătățire a producției de miere în județul Gorj, comparativ cu 2024 și 2025, perioade descrise de apicultori drept dezastruoase. Cu toate acestea, rezultatele mai bune nu înseamnă automat și venituri mai mari pentru producătorii locali.
Potrivit lui Ionuț Pîrvan, vicepreședintele Asociației Crescătorilor de Albine (ACA) Gorj, producția din acest an a fost relativ bună, fără a putea fi considerată una excepțională.
În județ sunt înregistrați aproximativ 900 de apicultori, care dețin circa 50.000 de familii de albine. Producția medie din 2026 este estimată la 10–15 kilograme de miere pentru fiecare familie de albine, notează Agrobiznes.
Mierea din import, concurență dificilă pentru producătorii români
Deși au reușit să obțină miere după doi ani cu rezultate slabe, apicultorii din Gorj spun că întâmpină dificultăți în valorificarea producției.
Importurile din țări precum Argentina, China și Brazilia pun presiune asupra pieței europene, în condițiile în care mierea din import ajunge să fie comercializată la prețuri care, potrivit reprezentanților apicultorilor, sunt mult sub costurile de producție ale producătorilor români.
În aceste condiții, apicultorii riscă să rămână cu mierea pe stoc, deși au suportat cheltuielile necesare întreținerii stupilor și obținerii producției.
Problema nu afectează doar județul Gorj, ci reprezintă o provocare pentru apicultura românească și europeană.
„Mierea în școli”, soluția propusă de apicultorii din Gorj
Una dintre măsurile despre care reprezentanții apicultorilor spun că ar putea contribui la deblocarea pieței este programul „Mierea în școli”. Propunerea presupune acordarea lunară a unui borcan de 400 de grame de miere pentru fiecare elev. Potrivit lui Ionuț Pîrvan, programul este prevăzut de legislație de aproape două decenii, însă nu a fost pus în aplicare.
Implementarea acestuia ar putea stimula consumul de miere pe piața internă și ar crea o oportunitate suplimentară pentru valorificarea producției românești.
Creșterea consumului intern este considerată importantă pentru susținerea apicultorilor, mai ales în contextul concurenței exercitate de produsele importate.
Ajutorul de 15 euro pentru familia de albine, blocat
O altă nemulțumire a apicultorilor vizează sprijinul financiar de 15 euro pentru fiecare familie de albine.
Potrivit vicepreședintelui ACA Gorj, actul normativ care prevedea acordarea acestui ajutor a fost promulgat și publicat în Monitorul Oficial, însă măsura nu a fost aplicată după ce a primit un aviz negativ din partea Comisiei Europene, pe motiv de neconformitate cu legislația europeană.
Sprijinul ar fi fost calculat în funcție de familiile de albine identificate și declarate cu cod de stupină până la sfârșitul anului 2025.
Apicultorii consideră că ajutorul ar fi contribuit la acoperirea unei părți din cheltuielile de producție și ar fi compensat pierderile suferite în anii anteriori, când producțiile au fost afectate de condițiile nefavorabile.
Cât costă kilogramul de miere în Gorj
În județul Gorj, prețurile diferă în funcție de sortimentul de miere.
Mierea de salcâm și mierea de mană, printre cele mai apreciate sortimente, se vând cu aproximativ 40–55 de lei kilogramul. Mierea polifloră are prețuri cuprinse între 30 și 40 de lei pe kilogram.
Chiar dacă aceste prețuri pot părea ridicate pentru unii consumatori, apicultorii trebuie să acopere cheltuielile cu întreținerea familiilor de albine, hrana suplimentară, tratamentele și celelalte costuri necesare desfășurării activității.
Apicultorii cer mai mult sprijin și un consum mai mare de miere românească
Pentru apicultorii din Gorj, 2026 a adus o revenire a producției, însă dificultățile comerciale continuă să amenințe rentabilitatea activității.
Creșterea consumului de miere românească, aplicarea programului „Mierea în școli” și identificarea unor soluții de sprijin pentru producători sunt printre măsurile care ar putea contribui la stabilizarea sectorului.
Astfel, deși au avut un an mai bun din punctul de vedere al producției, apicultorii din Gorj se confruntă în continuare cu aceeași întrebare: cum își pot vinde mierea într-o piață în care produsele din import exercită presiune asupra prețurilor?
