”Cartea imaginilor”- 4500 de desene ale pacienţilor lui Jung, despre inconştient

0
34

”Cartea imaginilor”- 4500 de desene ale pacienţilor lui Jung, despre inconştient

Colecţia de 4500 de lucrări realizate de pacienţii lui Carl Gustav Jung este pentru prima dată accesibilă publicului larg. După un efort susţinut de sortare şi notare, realizat pe parcursul a 70 de ani de membrii Institutului C. G. Jung din Zürich, picturile, desenele şi broderiile create de pacienţii celebrului psihiatru sunt expuse la Museum im Lagerhaus din St. Gallen, Elveţia şi incluse în Cartea imaginilor.

Publicată în România la Editura Trei, ”Cartea imaginilor” aduce în premieră o mărturie impresionantă a procesului laborios de sondare a inconştientului, de exprimare a conţinuturilor individuale şi colective realizate de cei care au intrat în cabinetul doctorului Jung, timp de 38 de ani.

„Cartea imaginilor este un eveniment editorial. Şi vine să completeze direcţiile inedite deschise în psihologia contemporană de Cartea Roşie. Dacă în ea am urmărit cu sufletul la gură un Jung confruntându-se cu propriul inconştient, în Cartea imaginilor, trece mai departe şi mijloceşte confruntarea cu inconştientul a pacientilor sai. Transformă o experienţă personală într-o nouă psihologie. Cea în care conţinuturile inabordabile ale adâncurilor sunt aduse în lumina conştiinţei printr-o metodă nouă, dar care încorporează tehnici vechi, cea a imaginaţiei active. Este una dintre contribuţiile fundamentale ale lui Jung în dezvoltarea psihologiei. Acum cititorul român beneficiază de prima traducere publicată în lume dupa ediţia germană, originală. Vor urma desigur şi altele, cartea este în pregătire în foarte multe teritorii”, precizează Silviu Dragomir, analist jungian şi publisher Editura Trei.

„Cartea imaginilor” conţine o descriere a demersului terapeutic, interpretări ale desenelor şi picturilor, dar şi propria incursiune a lui Jung în travaliul terapeutic al imaginilor. Este împărţită în mai multe capitole şi prezintă informaţii despre similitudini între mişcarea dadaistă fondată la Zürich în 1916 şi psihologia analitică, între o regăsire a valorilor prin asociaţia liberă, analizează simbolistica mandalelor ca forme de restabilire a echilibrului, de creştere şi transformare, dar şi a altor simboluri arhetipale, preponderent folosite atât în lucrările expuse, cât şi în arte, în general.

„Fantezia ca activitate imaginativă este pentru mine pur şi simplu expresia nemijlocită a activităţii vitale de natură psihică, a energiei psihice care este dată conştiinţei doar sub formă de imagini sau conţinuturi”, nota analistul C.G. Jung a cărui colecţie este „unică şi de necomparat cu nicio altă colecţie a vreunui psihiatru din vremea sa”, după cum precizează dr. Monika Jagfeld, istoric de artă şi directoare a Museum im Lagerhaus.

Noul sistem de abonare prin email

Introdu adresa de email pentru a te abona la acesta pagina și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Lasă un răspuns